Petrecerile burlacilor si burlacitelor au devenit de ceva timp si la noi o traditie pentru viitorii soti si viitoarele mirese, care, cu putin timp inainte de nunta, organizeaza o iesire in oras alaturi de prieteni. Aceste petreceri pot fi uneori controversate, mai ales in cazul in care ele implica anumite stereotipuri, cum ar fi organizarea unor numere de striptease. Bineinteles, nu orice petrecere a burlacilor este un eveniment ce te provoaca la infidelitate.

Dar care este originea acestor petreceri si cand au devenit ele o traditie? La fel ca multe lucruri moderne, si aceasta idee provine din Grecia antica. Se considera ca petrecerile burlacilor dateaza din secolul al V-lea i.e.n., cand vechii spartani sarbatoreau ultima noapte de „libertate” a celui care urma sa devina ginere.

Potrivit publicatiei SLATE, la o petrecere de burlaci spartana, aveau loc numeroase toasturi, cu ocazia carora cel ce avea sa se casatoreasca jura ca va continua sa fie loial fratilor sai de arme. Desigur, termenul de “burlac” nu exista in acea perioada. Aceasta denumire data barbatilor necasatoriti a aparut 1.000 de ani mai tarziu, datorita lui Geoffrey Chaucer, cel care a scris in secolul al XV-lea „The Canterbury Tales, o culegere de povesti medievale.

In 1922, autoarea Emily Post, experte in codul bunelor maniere, descria in mod hilar petrecerile burlacilor: „Percepute ca niste orgii ingrozitoare, petrecerile burlacilor erau in realitate precum o oaie in piele de lup. […] Cina de adio a viitorului ginere este la fel ca orie alta petrecere. […] De obicei, se asculta un anumit gen de muzica, sau erau chemati sa cante „napolitani” si totul se reducea la cantat. De cele mai multe ori aceasta petrecere este scurta si toti invitatii merg impreuna la teatru”.

Cele scrise de Emily Post sunt discutabile. De exemplu, nepotul politicianului american P.T. Barnum, Henry Barnum Seeley, s-a trezit cu politia la petrecerea sa de burlac, din 1896, in urma unor plangeri referitoare la niste dansatoare din buric care dansau goale in bratele invitatilor, oameni politici.

Aparitia petrecerilor burlacitelor (in forma lor moderna) au urmat o alta traiectorie si au aparut mult mai tarziu. Aparitia lor este legata de revolutia sexuala a femeilor din anii 1960 si de cresterea prezentei femeilor in randul fortei de munca.  Traditionalele petreceri ale mireselor (se crede ca au provenit din Olanda secolului al XVI-lea) au inspirat petrecerile burlacitelor din zilele noastre. Denumirea „petrecerea burlacitelor” a aparut insa pentru prima data in presa, abia in anul 1981, intr-un articol din New York Times despre recasatoria guvernatorului New York-ului, Hugh Carey,  a carui sotie a petrecut inaintea nuntii la Clubul 21.

Astazi, petrecerea burlacitelor este un lucru obisnuit si pentru femeile din tara noastra, care au la dispozitie inclusiv locatii specializate in astfel de evenimente.