Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, transmite, astăzi, un mesaj tranșant cu privire la demolarea la Nicula. El cere să fie oprit acest demers al demontării şi mutării bisericii vechi de zid a Mănăstirii Nicula. 

”Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost şi rămâne, pentru credincioşii Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla strâns legată de Mănăstirea Nicula, locul tradiţional de pelerinaj greco-catolic în cinstea Maicii Domnului. În zilele de 14 şi 15 august 2020, Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, pelerin, ca în fiecare an de Sfântă Maria Mare, la biserica parohială din Nicula, a reamintit istoria adevărată şi documentată a acestei zone, cu dealuri molcome învăluite în taina prezenţei Preasfintei Fecioare Maria.” arată un comunicat de presă. 

”O astfel de încercare ar distruge definitiv sfântul locaş”

Conform sursei citate: ”La Nicula, în 1964, o icoană a Maicii Domnului a lăcrimat. Pentru a adăposti această icoană, în 1712, la marginea satului a fost construită, de către contele Corniş, o biserică de lemn. Biserica, a cărei absidă se cunoaşte că a fost restaurată în 1853 de către primul Episcop al Eparhiei nou-înfiinţate de Gherla, Ioan Alexi, în prezent nu mai există, ea a ars în 1974 şi în loc s-a adus o altă biserică de la Ţop, cea care este considerată acum ‘biserica veche’.

Între 1875-1879, episcopii de Gherla PS Ioan Vancea şi PS Mihail Pavel au ridicat biserica de zid a Mănăstirii Nicula, iar, în 1906 sunt binecuvântate cele două turnuri de către Episcopul Ioan Sabo. La finalizarea bisericii de zid, în 1906, s-a mutat icoana făcătoare de minuni, din biserica de lemn, în biserica de zid a Mănăstirii.

Trebuie menţionat că prima comunitate de călugări, la Nicula, a fost întemeiată în anul 1936, când Episcopul Iuliu Hossu a încredințat Mănăstirea ‘întru binecuvântată chivernisire şi administrare’, Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte de această dată nu a existat aici nici o altă comunitate monahală.

La Nicula, de-a lungul timpului s-a dezvoltat neîncetat o tradiţie a pelerinajelor la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. Doi Pontifi Romani, Papa Clemente al XIII-lea (în 1767) şi Papa Pius al IX-lea (în 1928) au acordat indulgenţă plenară pelerinilor la Nicula, atestând că este un loc de pelerinaj catolic.

În cadrul celebrărilor Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, Episcopul de Cluj-Gherla a cerut ferm, în mod public, să fie oprită operaţiunea prin care se doreşte ca biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula să fie demontată şi mutată, pentru că o astfel de încercare ar distruge definitiv sfântul locaş.”

”Să nu se uite rădăcinile”

PS Florentin Crihălmeanu a spus: ”După anul 1990 am încercat să recuperăm biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, care a fost ridicată în exclusivitate de către episcopii greco-catolici. Este un locaş de cult cu un simbolism important, ce păstrează memoria tuturor hirotonirilor, a primirilor în călugărie ce s-au făcut la Nicula. Cardinalul Iuliu Hossu (acum fericit episcop martir) îşi aminteşte, în cartea memoriilor, cum a continuat pelerinajul la Nicula, an de an, din 1920 până în 1948, pe parcursul a 28 de ani. În perioada comunismului, tradiţia greco-catolică a pelerinajelor la Nicula începută încă din 1712 şi care a continuat până în 1948, a fost preluată de către reprezentanţii Bisericii Ortodoxe. Ne bucurăm că Biserica Ortodoxă a continuat pelerinajele, dar, să nu se uite rădăcinile pe care s-a construit această tradiţie. La Nicula, din vremea pelerinajelor tradiţionale greco-catolice nu mai există decât biserica veche de zid, care, în prezent, se află în pericol de demolare, demontare, sau mutare. De aceea, ne împotrivim demolării, demontării şi mutării bisericii vechi de zid, păstrătoare a memoriei tradiţiei Bisericii Greco-Catolice! 


”Buldozerele au intrat în biserică, s-a înlăturat masa altarului”

Cum, probabil, s-a văzut în anii trecuţi, deja buldozere au intrat şi în interiorul bisericii, s-a înlăturat masa altarului, fără ca, măcar din politeţe, să ni se spună: Ťvă dăm moaştele pe care le-aţi pus în masa altarului; vă dăm hrisovul pe care l-aţi avut în masa altaruluiť. Nu ni s-a comunicat absolut nimic şi aflăm din diferite surse că, probabil, biserica va fi, dacă nu demolată, cu siguranţă mutată. De ce? Pentru că, acum, încurcă. Stă în calea credincioşilor care vor să aducă dreapta închinăciune la biserica mare, nou construită în apropierea bisericii vechi. Cu alte cuvinte, cu durere, trebuie să spun că, tacit, se continuă politica de ştergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice…”. 

”Important este ca noi să rămânem neclintiţi în credinţă”, a adăugat PS Florentin – în spiritul motto-ului Cardinalului Iuliu Hossu: ”Credinţa noastră este viaţa noastră!”- şi a încredinţat Maicii Sfinte de la Nicula toate intenţiile de rugăciune: ”Ne rugăm Preasfintei Fecioare Maria ca, prin mijlocirea rugăciunilor ei, să putem împlini cu toţii voinţa lui Dumnezeu. Am adus aici, la Nicula, rugăciunile noastre şi rugăciunile tuturor acelora care, din diferite motive, nu au putut să fie prezenţi împreună cu noi. De aceea, le transmitem şi lor binecuvântarea şi încurajarea noastră, au fost prezenţi spiritual, aici, cu noi, la acest moment de rugăciune şi Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu pe cei bolnavi să-i vindece, pe cei întristaţi să-i bucure, celor care sunt în dificultăţi să le deschidă calea optimă de rezolvare. Preasfântă Fecioară Maria, ocroteşte România!”.

Publicitate