Sursa foto: https://pixabay.com/photos/family-newborn-baby-child-infant-2610205/

Tu ai nevoie de terapie de familie?  

Iată o întrebare la care răspunsul este dificil de dat, mai ales dacă ne gândim la prejudecățile românilor referitoare la această problemă.

Terapia de familie, un subiect tot mai dezbătut în societate

Eșecul actual al familiei, despre care care se spune cândva că este celula de bază a societății, este vizibil acum mai mult decât oricând.

Conflictele dintre generații, consumul de droguri, alcoolismul, dezacordurile legate de creșterea copiilor, depresia, bulimia, anorexia și multe altele, pot determina familia să caute ajutor de la terapeut.

Destrămarea familiilor este la ordinea zilei, iar faptul acesta nu doar că a condus la o scădere a natalității, dar și la probleme grave ale tinerilor, care se refugiază tot mai des în substanțe interzise și săvârșirea de acte infracționale.

Schimbările sociale afectează instituția familiei. De asemenea, diferite tendințe și opinii sociale pot afecta atmosfera dintr-o anumită familie. Prin urmare, în terapie este foarte important să privim contextul social.

Psihoterapia de familie depistează, analizează și corectează relațiile interumane, trăsăturile de personalitate și apărarea psihologică a tuturor membrilor familiei.  În acest context, familia poate fi văzută atât în structura sa nucleară (tată, mamă și copii), cât și în structura sa extinsă, incluzând astfel și părinții, bunicii, verii, ginerii, nurorile etc.

Așa se pot preveni diverse tipuri de conflicte apărute sau ce pot apărea în viitor, se poate acționa pentru însănătoșirea raporturilor dintre componenții familiei.

Etapele terapiei de familie

1. Diagnosticul familial

Diagnosticul familial, în înțelesul strict psihologic, nu se referă la o anume boală, ci la motivul pentru care familia are o anumită problemă ce necesită o rezolvare rapidă pentru a nu se accentua.

2. Eliminarea conflictului existent la un moment dat în cadrul familiei

După clarificarea principalului conflict, pornind de la motivul ce stă la baza lui, psihologul acționează pentru înlăturarea lui.

Terapeutul folosește tehnici speciale pentru a reduce anxietatea asociată cu problema și îi învață pe membrii familiei cum să răspundă diferit pe viitor când mai apare provocarea respectivă ce i-a făcut până la acel moment ca să răspundă într-un mod negativ.

3. Reconstrucţia

Reconstrucția este o schimbare în modelul disfuncțional în sine care provoacă conflictul respectiv. Dacă nu se schimbă lucrurile de la rădăcină în privința unei anumite probleme, aceasta va reveni cel mai probabil la ceva timp după terapie.

4. Susținerea

Discutarea rezultatelor obținute în cadrul ședințelor de psihoterapie, exprimarea gândurilor și sentimentelor despre acest lucru, întărește efectul terapiei. Prin urmare, după ce cererea este satisfăcută, este util să existe în continuare și mai multe sesiuni de sprijin. Există momente în care familia vizitează terapeutul în mod regulat pentru a preveni problemele viitoare.

Terapia de familie înseamnă mai mult decât relațiile conjugale stricto sensu

Dacă un membru al familiei are probleme grave, rădăcinile pot fi adânc înrădăcinate în istoria și comportamentele familiei în cauză. Deci, pe cale de consecință, problemele copilului sunt deseori oferite pentru a fi rezolvate de către specialist nu focusat la copil, ci printr-o psihoterapie de familie.

Unii membri ai familiei decid să întrerupă contactul emoțional cu familia pentru a-și rezolva problemele. Acest lucru nu ajută întotdeauna: uneori, o relație ruptă este și mai incomodă.

Pentru o terapie de familie bine condusă apelați la un psiholog bun, precum este Camelia Drăcsineanu.