Astăzi a fost deschisă tabăra de voluntari din comuna Blăjeni din județul Hunedoara. În perioada 3-12 septembrie, 10 voluntari vor reconstitui un cuptor tradițional de ars varul și vor repara o casă tradițională, cu o vechime mai mare de 80 de ani. De asemenea, pe durata taberei, cei 10 voluntari își vor pregăti masa pe baza unor rețete tradiționale din zona Blăjenilor și vor realiza o cercetare de teren pentru identificarea modelelor constructive ale caselor tradiționale specifice zonei.

Evenimentul face parte din programul „Gazde bune în case bătrâne”, dezvoltat și implementat de Asociația Sinaptica cu sprijinul Complexului Muzeal Național ASTRA și Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul proiectului ”Piatră și foc”. Scopul taberei de la Blăjeni este unul educațional, astfel că, participanții vor avea ocazia să afle informații și să deprindă abilități ce țin de tehnicile de construcție a cuptoarelor tradiționale de ardere a varului, să experimenteze direct procesul de ardere a varului şi tehnicile de construcţie specifice arhitecturii tradiţionale din zonă.

O altă dimensiune a taberei este cea documentară cu privire la construcţia cuptoarelor de var şi a procesului de ardere, rezultatele urmând să fie prezentate sub forma unui film documentar adresat publicului larg. Organizarea va fi sub forma unei tabere de corturi, deoarece cuptoarele de ars piatra de var funcţionează în afara vetrelor satelor, iar supravegherea trebuie să fie continuă.

Calcinarea pietrei de var durează cel puţin o săptămână, dar voluntarii vor participa şi la aducerea pietrei, a lemnului şi la închiderea procesului, respectiv scoaterea varului nestins din cuptoare. Metoda de producere a varului prin arderea calcarului era cunoscută şi utilizată cu peste 2.000 de ani în urmă.

Prin aceasta metodă se putea obţine atât varul obişnuit, folosit pentru mortare şi zugrăveli, cât şi varul hidraulic, despre care există informaţii că ar fi fost folosit de constructorii romani pentru ridicarea podului de la Drobeta Turnu Severin. Această metodă arhaică mai este încă utilizată în unele zone montane din România, cum sunt cele din Mehedinţi şi Hunedoara.

Aici mai pot fi văzute numeroase ruine ale unor astfel de cuptoare şi un număr foarte restrâns de cuptoare funcţionale. La fel ca în cazul multor altor meserii tradiţionale, pe masură ce economia generală îşi schimbă structura, iar contextul social care îi recunoştea utilitatea se modifică, arderea varului este un meşteşug care dispare în urma modernizării societăţii şi a globalizării altor tehnologii de construcţii.

Proiectul “Piatră şi foc” urmăreşte tocmai recuperarea acestor cunoştinţe, transferul lor către tineri şi conservarea prin intermediul muzeologiei. Obiectivul general al proiectului este păstrarea vie a activităţii tradiţionale a vărăritului, în acele zone rurale în care aceasta a reuşit să supravieţuiască.