ADN-ul românilor din Transilvania este mai apropiat de cel al austriecilor decât de cel al muntenilor şi moldovenilor

A fost analizat ADN-ul românilor din cele patru provincii istorice: Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea

Studiul realizat de un grup de cercetători români şi publicat săptămâna aceasta într-o revistă ştiinţifică internaţională relevă faptul că din punctul de vedere al ADN-ului, „Transilvania este mai apropiată de populaţiile din Europa Centrală, decât de populaţia din celelalte provincii româneşti, care este mai apropiată de Balcani”.

„Aflată la  o răscruce de drumuri importantă între Asia şi Europa, România a cunoscut episoade de migraţie şi invazie continuă. Rutele precise ar fi putut să fie modelate de topologia teritoriului şi au avut diverse efecte asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial (mtDNA), în provinciile istorice româneşti”, se arată într-un studiu publicat, pe 7 martie, de mai mulţi cercetători români în revista BMC Genetics. Cercetărorii au studiat ADN-ul a 714 români din toate provinciile istorice, Ţara Românească, Dobrogea, Moldova şi Transilvania. Studiul a relevat „o distribuţie omogenă a majorităţii haplogrupurilor între provinciile româneşti şi o asociere clară cu populaţiile europene.” Un haplogrup este format din haplotipuri similare, un haplotip fiind un grup de gene dintr-un organism care sunt moştenite împreună de la un singur părinte. De asemenea, cercetătorii au găsit „similitudini genetice ale grupărilor din Muntenia, Moldova şi Dobrogea cu ale populaţiilor din Balcanii, în timp ce populaţia Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală”. Cercetătorii susţin că aceste descoperiri „ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Semnale de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice româneşti, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migraţie prin Asia de Est şi Europa”.

Citește mai mult AICI.