„Baronul de Bistrița” și-a anunțat cu mult fast „proiectul românesc” pentru echipa locală Gloria Bistrița, invitând toate jucătoarele românce care își doresc să facă performanță să se alăture clubului.
Declarațiile sale vin la pachet cu promisiuni mărețe despre sprijinirea echipei naționale și despre creșterea șanselor acesteia de a atinge succesul.
Totuși, acest proiect ridică întrebări esențiale. Cum poate un club profesionist care activează la cel mai înalt nivel european să se limiteze doar la jucătoare românce? O astfel de decizie pare mai degrabă discriminatorie, având în vedere că în sport, meritocrația și competiția ar trebui să primeze, nu naționalitatea. Ar putea fi această strategie interpretată ca o formă de excludere a sportivelor străine?
Citeste si:
În contextul unei lumi sportive tot mai globalizate, echipele performante se bazează pe diversitate și pe cei mai buni jucători disponibili, indiferent de originea lor. Faptul că baronul de Bistrița vrea să creeze o echipă exclusiv românească ridică suspiciuni legate de motivele reale ale acestui „proiect”. Este vorba despre o încercare de a masca eșecurile recente ale echipei? Sau despre un discurs populist care să atragă simpatia publicului naționalist?
Mai mult, decizia vine într-un moment delicat, când Gloria Bistrița a avut un parcurs dezamăgitor în Liga Campionilor, iar strategia din prima parte a sezonului a fost, cel puțin, discutabilă. Jucătoare valoroase precum Bazaliu, Seraficeanu sau Kerekes au fost utilizate sporadic, iar Bianca Laslo a fost trimisă la echipa a doua. Cine este, așadar, responsabil pentru faptul că româncele nu au jucat mai mult?
Citeste si:
„Baronul” Radu Moldovan pare să-și fi schimbat brusc direcția, dar rămâne de văzut dacă această schimbare este una autentică sau doar o manevră de imagine.
Limitarea intenționată la sportive românce poate fi percepută ca un gest de excluziune, ceea ce pune sub semnul întrebării însăși etica acestui proiect. Într-o ligă competitivă, cu pretenții europene, această abordare pare nu doar anacronică, ci și contraproductivă.
În timp ce alte echipe din România, precum Brăila, au reușit să integreze armonios sportive românce și străine pentru a susține performanțele clubului și ale naționalei, Gloria Bistrița pare să se îndrepte spre o izolare autoimpusă. Dacă acest „proiect românesc” este un pas spre excelență sau o strategie greșită, doar timpul o va spune. Până atunci, suporterii și experții din sport cer transparență și fapte, nu doar declarații populiste.
Recunoaștem că ne-am inspirat de la alții și îi felicităm pentru vigilența lor. Dați și voi un like paginii Handbal Feminin.
