Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, participa la prezentarea Raportului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pe anul 2014, in Bucuresti, marti, 24 februarie 2015. CODRIN PRISECARU / MEDIAFAX FOTO

Procurorul general Bogdan Licu a declarat, luni, că în dosarul caselor din Sibiu ale președintelui Klaus Iohannis se fac în continuare cercetări. „Colegii mei nu lasă nicio cauză în nelucrare”, a spus Licu, întrebat de stadiul anchetei.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a fost întrebat, luni, de jurnaliști, în ce stadiu este dosarul privind casele obținute de președintele Klaus Iohannis, acesta răspunzând că se fac în continuare cercetări.

Dacă se întâmpla ceva, aflați. Este o anchetă, se desfășoară, se fac activități. (…) Colegii mei nu lasă nicio cauză importantă în nelucrare. Nici cele mai puțin importante nu sunt lăsate în nelucrare și se efectuează activități în toate aceste cauze”, a răspuns Licu.

Soția președintelui, Carmen Iohannis a fost audiată la începutul lunii februarie 2019 la Parchetul General în dosarul privind imobilele familiei.

CITESTE SI: FOTO | A murit la volan. Ana Maria avea 21 de ani iar permisul de conducere de doar de 5 luni. Mama şi fratele tinerei se zbat între viață și moarte

Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) ca urmare a unei plângeri depuse de Lumea Justiţiei împotriva notarului din Sibiu, Radu Gabriel Bucşă, şi a soţilor Carmen şi Klaus Iohannis.

Sesizarea a fost depusă în legătură cu demersul prin care cuplul prezidenţial a intrat, începând cu 1999, în posesia a două imobile în centrul Sibiului. Imobilele aparţineau statului român şi erau administrate de Primăria Sibiului, care a fost condusă în perioada iulie 2000 – noiembrie 2014 de Klaus Iohannis.

În sesizare se arată că, de pe urma exploatării unui imobil, soţii Iohannis ar fi obţinut 320.000 euro, până când instanţele braşovene le-au anulat atât actul de vânzare-cumpărare declarându-i cumpărători care nu pot invocă buna-credinţă, cât şi actele de moştenire care au stat la baza preluării imobilului din patrimoniul statului.