Avocatul Radu Chiriță scrie pe blogul personal mai multe lucruri în contextul recentelor tragedii de la Caracal dar și a declarației prim-ministrului României, Viorica Dăncilă care  a spus public că dorește sancțiuni mai aspre pentru criminali, violatori și pedofili.

Declarația premierului

Am spus că vreau sancţiuni drastice pentru criminali, violatori şi pedofili. Voi da OUG pentru instituirea pedepsei cu închisoarea pe viaţă, respectiv înăsprirea pedepselor pentru aceste fapte. Am zero toleranţă pentru lipsa de umanitate şi lipsă de respect faţă de cetăţean”.

Ce spune avocatul Radu Chiriță

În aceeaşi intervenţie publică, doamna prim-ministru considera că asemenea modificări sunt necesare pentru a preveni comiterea unor fapte similare.

Deşi lăudabilă intenţia de a corecta neajunsurile sistemului de protecţie a cetăţenilor, credem că măsurile la care a făcut referire în intervenţia publică ar fi lipsite de eficienţă atât dacă se urmăreşte prevenirea comiterii unor fapte similare pe viitor, cât şi dacă se urmăreşte sancţionarea drastică a celor săvârşite deja. De asemenea, credem că orice intervenţii asupra limitelor de pedeapsă trebuie temeinic fundamentate pentru ca acestea să îşi îndeplinească scopul.

Studiile criminologice relevă faptul că sporirea limitelor de pedeapsă nu are niciodată ca efect diminuarea criminalităţii, iar România are deja experienţe nefericite în acest sens de la finalul anilor 90. Explicaţia sintetizată este că cel care concepe şi comite o infracţiune nu este speriat de cuantumul pedepsei, ci de prosibilitatea de a fi descoperit, prins şi sancţionat. La momentul conceperii şi a punerii în practică a rezoluţiei infracţionale, făptuitorul nu îşi pune problema duratei pentru care ar putea fi privat de libertate. Aşadar, pentru a preîntâmpina săvârşirea unor fapte similare ar fi mult mai eficientă dezvoltarea unor mecanisme reale şi eficiente de prevenţie şi de intervenţie pentru multitudinea de situaţii grave cu care se pot confrunta organele statului.

În prezent, omorul calificat este pedepsit cu detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani; violul este pedepsit cu închisoarea de 3 la 10 ani, 5 la 12 ani sau 7 la 18 ani în funcţie de condiţiile în care a fost comis; traficul de persoane şi traficul de minori sunt pedepsite cu închisoarea până la 12 ani, iar proxenetismul este pedepsit cu închisoarea până la 15 ani;

Sporirea limitelor de pedeapsă pentru aceste infracţiuni la pedeapsa detenţiunii pe viaţă (fără a mai fi alternativă cu închisoarea de la 15 la 25 ani pentru omorul calificat) ar pune infracţiunile în discuţie pe un palier superior infracţiunii de genocid, infracţiunilor contra umanităţii sau infracţiunilor de război contra umanităţii, care doar în anumite condiţii sunt sancţionate exclusiv cu detenţiunea pe viaţă, deşi acestea din urmă sunt mai grave atât din perspectiva periculozităţii abstracte a făptuitorilor cât şi a consecinţelor.

Cu toate neajunsurile sale, Codul penal intrat în vigoare în anul 2014 a încercat şi în mare măsură a reuşit să dozeze şi să ierahizeze corect limitele de pedeapsă în funcţie de valoarea socială protejată, periculozitatea abstractă a făptuitorilor şi consecinţele conduitelor infracţionale.

Modificările limitelor de pedeapsă în sensul indicat de doamna prim-ministru ar putea ridica probleme serioase de constituţionalitate din perspectiva proporţionalităţii sancţiunii.

Nu trebuie uitat faptul că în Codul penal anterior, atât ca urmare a faptului că era moştenit din perioada comunistă, cât şi ca urmare a modificărilor legislative realizate după perioada comunistă, s-a ajuns la situaţia în care anumite limite de pedeapsă nu aveau nicio concordanţă cu valoarea socială protejată şi nici cu gravitatea faptelor incriminate. Din acest motiv, instanţele de judecată identificau mijloace prin care să poată aplica pedepse în limite mai reduse, justificate în concret de conduita infracţională pedepsită, deşi o asemenea abordare se situa la limita legii.

Într-adevăr, pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu poate fi aplicată persoanelor care au împlinit vârsta de 65 ani, însă acestora li se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 30 ani. Persoanele condamnate au vocaţie la liberare condiţionată atât în cazul detenţiunii pe viaţa, cât şi al închisorii de 30 ani, doar după executarea efectivă a 20 ani de detenţiune. Însă este vorba despre o vocaţie şi nu despre o obligaţie în sarcina instanţelor de a libera condiţionat o persoană doar pentru că s-a împlinit termenul respectiv.

O modificare a regimului liberării condiţionate doar pentru infracţiunile indicate de doamna prim-ministru ar putea ridica probleme serioase de constituţionalitate din perspectiva discriminării şi ar putea fi sancţionate de Curtea Constituţională. O modificare integrală a regimului liberării condiţionate ar putea să nu fie în concordanţă cu principiul umanismului dreptului penal şi să ridice alte probleme de constituţionalitate.

În concluzie, pentru că intervenţia publică a fost determinată de tragediile de la Caracal, pentru pedepsirea drastică a persoanei sau a persoanelor vinovate nu este necesară modificarea limitelor de pedeapsă prevăzută de Codul penal şi nici modificarea regimului liberării condiţionate.

Modificarea limitelor de pedeapsă nu ar avea niciun efect cu privire la condamnarea persoanelor care au comis deja faptele întrucât potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie legea dispune numai pentru viitor.

Modificarea limitelor de pedeapsă prin ordonanţă de urgenţă a guvernului încalcă voinţa populară exprimată cu ocazia referendumului organizat la data de 26.05.2019.

Cu acea ocazie, una din întrebările formulate a fost: sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare? Referendumul a fost validat, iar în favoarea acestei propuneri au votat 6.477.865 de cetăţeni, deci peste 81% din persoanele care au votat.

Întrebarea adresată populaţiei a vizat orice modificări în materia infracţiunilor şi a pedepselor efectuate prin ordonanţe de urgenţă a guvernului şi a vizat o problemă de principiu, astfel că nici majorarea limitelor de pedeapsă nu ar respecta voinţa populară.

În conluzie, deşi acţionează cu mare întârziere, este lăudabilă iniţiativa Guvernului României de a lua măsuri pentru a-şi proteja cetăţenii. Însă credem că acestea trebuie să opereze într-o altă materie decât cea a pedepselor întrucât asemenea modificări nu vor fi în măsură să preîntâmpine alte tragedii.”