Centura metropolitană este absolut necesară pentru a fluidiuza traficul în Cluj-Napoca și în județ. Mai mult, aceasta este “vitală”, având în vedere că spitalul regional de Urgență se va construi în localitatea Florești.

Primarul Emil Boc a transmis o scrisoare deschisă parlamentarilor clujeni prin care le-a cerut sprijinul pentru a reazila proiectele importante ale orașului. Printre acestea, prioritare sunt construirea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi a Spitalului Regional de Urgenţă.

“Centura metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău – Apahida. Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 – 2020”, a arătat primarul în scrisoarea către parlamentarii clujeni.

Acesta a precizat că este important ca în acest an să înceapă și să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană și printre argumentele pentru demararea imediată a acestora, a exproprierilor și execuției sunt următoarele:

“- Municipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform HG 98/2008, primul oraș ca mărime din România (după capitala București) și cu cea mai dinamică creștere a populației (conform ultimului recensământ al INS), a realizat, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, cu asistența Băncii Europene de Dezvoltare și a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidență problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum și accesul la rețeaua națională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinația în zona metropolitană Cluj-Napoca:
– În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg șapte tronsoane de drum național (dintre care cinci sunt drumuri europene: E81 spre NV, E60 spre V, E81 spre S, E60 spre SE și S576 spre N). Această convergență conduce la existența a 21 de relații de tranzit rutier, dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relații de tranzit rutier fiind deservite parțial inconvenabil sau totalmente inconvenabil.
– Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (al doilea cel mai important aeroport al țării) este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în județele Bihor și Sălaj, precum și în vestul județului Cluj.
– Impactul absenței unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ național de circulație al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.
– Accesul la autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil, conform diagramelor prezentate în PMUD. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a orașului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I și II. Aeroportul și parcul industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este și mai puțin convenabil. În concluzie, autostrada A3 deservește în mod foarte prost al doilea cel mai mare oraș al României. În absența investiției în Centura Metropolitană Cluj-Napoca, acest status quo se va păstra și ulterior finalizării proiectelor de autostradă Turda – Sebeș, Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș și Gilău – Nădășel, reducând semnificativ utilitatea ce va fi derivată din cheltuirea fondurilor europene nerambursabile din POS-T 2007-2013 și POIM 2014-2020 pentru proiectele de autostradă menționate mai sus.
– PMUD a propus și a demonstrat matematic (cu ajutorul Modelului de Cerere de Transport pentru zona metropolitană Cluj-Napoca) beneficiul și utilitatea construcției unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidențiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres”, se arată în scrisoare.

Centura metropolitană Cluj-Napoca este absolut necesară, “vitală”, potrivit primarului, pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă.

Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și este prevăzută a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Foto: Citynews.ro