Echipa responsabila de atragerea fondurilor europene si aplicarea prioritatilor stabilite de executivul Consiliului Judetean Cluj a respectat trei mari directii: infrastructura rutiera (628 milioane lei obtinuti), infrastructura din sanatate (165 milioane lei obtinuti) si infrastructura din educatie (65 milioane lei obtinuti).

Putini stiu cum s-a dus batalia pentru acesti bani si ce eforturi s-au facut.

“Acestor proiecte majore li se adauga cele din zona managementului deseurilor – 200 milioane lei, cultura – 26 milioane lei si imbunatatirea capacitatii administrative – 4,5 milioane lei”, ne-a comunicat Valentin Jucan, consilier si purtator de cuvant al presedintelui CJ Cluj, la solicitarea Ziare.com.

Presedintele CJ Cluj, Alin Tise, spune ca “cea mai mare provocare in atragerea acestor fonduri, respectiv in depunerea proiectelor, au fost litigiile cauzate de retrocedari, judetul Cluj fiind unul complex din acest punct de vedere”.

Conform procedurilor, un proiect nu poate fi depus fara ca terenul sau imobilul in cauza sa fie intabulat, de aceea echipele de la fonduri europene si de la juridic au inceput din timp intabularile pe zonele de interes, tocmai pentru ca totul sa fie pregatit.

Presedintele CJ Cluj mai subliniaza, insa, ca “trebuie aduse imbunatatiri in ceea ce priveste programarea proiectelor“.

Aceasta trebuie sa fie mult mai transparenta. Cu alte cuvinte, de la aprobarea programului operational si pana la lansarea efectiva a apelurilor de proiecte, au trecut chiar si 2 ani, perioada in care nu ai acces la informatiile din ghid; practic, nu ai cum sa te pregatesti in timp util. Uneori traiesti cu sentimentul ca este un concurs de tipul ‘cine nu reuseste primul'”, a adaugat acesta.

Concluzia ar fi aceea ca Guvernul trebuie sa isi stabileasca mult mai clar programele pe care le finanteaza, pentru a se sti din timp ce anume poate fi finantat din fonduri europene si ce anume din fonduri proprii.

“Au fost momente in care, din cauza acestei dezorganizari de la nivelul Guvernului, Consiliul a inceput sa cheltuie din fonduri proprii, ulterior obtinand si fonduri europene pentru aceeasi investitie”, arata Alin Tise.

CITESTE SI: Răspuns la incidentele din Valea Uzului: Marș de solidaritate româno-maghiar la Cluj

Toata lumea pe baricade

Un episod elocvent al bataliei care s-a dus la Cluj pentru banii europeni s-a inregistrat in iulie anul trecut, cand, din cauza riscului de dezangajare, Guvernul roman a lansat un apel de finantare “peste noapte”, Executivul realizand ca rata absorbtiei fondurilor era extrem de scazuta.

Am inchis birourile ca sa putem lua bani europeni”, a dezvaluit presedintele CJ Cluj.

“Angajatii Consiliului judetean Cluj au pregatit proiectele, s-au organizat in echipe, s-au cronometrat pentru a putea vedea cu precizie in cat timp pot incarca segmentele de proiecte, presedintele a dispus inchiderea institutiei si a birourilor pentru a se asigura ca nu sunt obstructionari de niciun fel, inclusiv in ceea ce priveste reteaua de internet si, la momentul deschiderii sistemului electronic, au inceput sa se incarce proiectele.

Rezultatul: in 2 ore si jumatate au fost incarcate 9 cereri de finantare, Consiliul judetean Cluj fiind primul in sistem si obtinand astfel 40% din suma disponibila la nivel national. Zece oameni, vointa acestora si sprijinul presedintelui Consiliului au adus judetului Cluj suma de 261 milioane, in doar doua ore si jumatate (foto).

O parte din fondurile europene au intrat deja in bugetul judetului, provocarea si mai mare care urmeaza fiind aceea de a implementa proiectele, adica cifrele mari obtinute sa se materializeze in drumuri, spitale, scoli, canalizare. Practic, este vorba despre cresterea nivelului de trai; asta inseamna sa fii parte activa a Uniunii Europene“, ne-a relatat Valentin Jucan, intrebat cum a reusit CJ Cluj sa obtina acest mare succes.

Proiecte Cluj1
 

Proiecte Cluj2
Sursa: Ziare.com