Pe insula San Nicolas, situată în largul părții vestice a Californiei, Statele Unite ale Americii, au efectuat un test cu o rachetă cu rază medie de acțiune.

Este primul test efectuat de către americani cu o astfel de rachetă, după încetarea Războiului Rece și a Tratatului INF( Forte Nucleare Intermediare), la 2 august, dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii .

Acest tratat interzicea sistemele balistice terestre cu raze de acțiune cuprinse între 500-5500 km. A fost testat un model avansat al rachetei Tomahawk, lansată cu un sistem vertical de tip MK41, care poate lansa atât proiectile de interceptare SM-3, cât și rachete sol-sol sau rachete de croazieră. După cum a anunțat Departamentul Apărării, rachetă a atins ținta stabilită,  la o distanță de peste 500 km.

Reacții ale Rusiei față de testul american

O primă reacție a Rusiei a fost convocarea unei ședințe de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care s-a reunit joi. Între cele două state are loc un schimb de acuzații privind declanșarea unei noi curse a înarmărilor .

CITESTE SI: Dana Gîrbovan: Asocierea numelui meu de susținerea OUG 13 este un fakenews

Dimitri Polianski, ambasadorul rus la ONU, a acuzat Statele Unite că dau dovadă de ipocrizie susținând că „ SUA au încălcat în mod constant și deliberat Tratatul INF”, iar testele cu rachete din 18 august au dovedit aceasta. De asemenea, Polianski afirmă că „ SUA este pregătită  pentru o cursă a înarmării” în timp ce Rusia dorește un „dialog serios” privind controlul armamentului.

În replică,  Jonathan Cohen, ambasadorul SUA la ONU, a declarat că Rusia își încalcă obligațiile Tratatului INF de mai bine de zece ani și a desfășurat mai multe batalioane de rachete de croazieră capabile să lovească ținte importante din Europa. De asemenea, Cohen a afirmat că „ Rusia și China ar dori în continuare sa vadă o lume în care Statele Unite arată reținere, în timp ce acestea continuă să se înarmeze necontrolat.” SUA „rămân disponibile în vederea unui control al armamentului eficient si verificabil”, care să includă Rusia și China.

Ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun a afirmat că armele țării sale sunt „defensive, astfel nu prezintă o amenințare la adresa cuiva. Noi ne opunem curselor înarmării si dorim să garantăm un echilibru strategic.”

CITESTE SI: Franța, posibil pledant în favoarea Rusiei

A doua reacție a Rusiei a fost convocarea în data de 23 august,  a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, unde Vladimir Putin a făcut o declarație ( textul este publicat pe site-ul oficial al Kremlinului), în care acuză SUA de „încălcarea imposibil de contestat a Tratatului INF” și se întreabă „Ce va fi dislocat acum în Polonia și România- sisteme de apărare împotriva rachetelor sau sisteme de atac împotriva rachetelor de o rază suficient de lungă?”. El afirmă că Rusia nu a vrut să se implice într-o cursă a înarmării, fiind pe locul șapte în lume în privința cheltuielilor cu înarmarea (după Statele Unite, China, Arabia Saudită, Marea Britanie, Franța și Japonia). În fața noilor circumstanțe, Putin a ordonat Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe și altor agenții competente, să analizeze nivelul de amenințare la adresa Federația ruse și sa ia „măsuri cuprinzătoare pentru un răspuns simetric”. Declarația președintelui rus ar „putea constitui începere unui nou Război Rece”, potrivit expertului militar rus , Serghei Hatâlev, fostul comandant al forțelor antiaeriane ruse.

A treia reacție a Rusiei, care s-ar putea dovedi de o eficiență deosebită, ar fi instalarea unor sisteme de rachete în Venezuela, conform declarației de vineri a lui Aleksandr Serin, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, potrivit agenției Interfax. Aceasta ar necesita începerea unor consultări cu autoritățile din Venezuela . Măsura aceasta ar fi de o duritate maximă și ar putea genera o criză majoră similară „ Crizei rachetelor cubaneze” din perioada 16-28 octombrie 1962, când SUA a descoperit că URSS instalase rachete în Cuba , generându-se astfel una dintre cele mai grave crize din Războiul Rece.

În urma schimburilor de replicile de la ONU și a reacțiilor Rusiei, Uniunea Europeană își afirma si ea poziția printr-un înalt oficial european, care  a declarat vineri, agenției de știri Ria Novosti,  că Uniunea Europeană este „ îngrijorată de situația generată de abandonarea Tratatului IFN” și îndeamnă  SUA si Rusia să evite o nouă cursă a înarmărilor și își „reiterează angajamentul pentru un control eficient asupra armelor nucleare și a dezarmării pe baza unor acorduri”.

Cu toate acestea, pare că se pregătește o aliniere pe linia de start, într-o nouă competiție a înarmărilor. Cui ar fi de folos? În mod cert celor doi competitori, SUA si Rusia,  care intrați în competiție își sporesc implicit statutul de superputeri și vor avea un ascendent asupra celorlalți.