Victor Alistar, reprezentant al Societății Civile în CSM, transmite că e nevoie de anchetarea sumelor uriașe pentru dotarea STS, iar statul să înceteze “să fie adversarul cetățeanului”. Acesta susține că există mecanisme de localizare, dar nu au fost folosite la Caracal.

Redăm integral poziția lui Victor Alistar, reprezentant al Societății Civile în Consiliul Superior al Magistraturii:

“Cazul dramatic petrecut la Caracal privind pe copilul Alexandra Mâceșanu, victimă a unor infracțiuni și reacția anchilozată, incompetentă și sfidătoare și cu tente penale a polițiștilor și magistraților implicați până la un anumit moment în cadrul procedurilor legale de intervenție ne obligă pe toți să tragem un semnal de alarmă față lipsa de inters a statului și funcționarilor săi în privința siguranței și drepturilor cetățenilor dar și față de condiția umană în general.

CITESTE SI: R. Bogdan, despre cazul din Caracal: SRI nu mai poate aduce probe în dosare. CCR, complice

La momentul acestui apel nu este confirmat oficial dacă Alexandra Mâceșanu este încă în viață sau nu, însă modul în care au acționat persoanele cu funcții de răspundere în acest caz a denotat o gravă încălcare a legii dar și o gravă criză de sistem care a fost constant orientat spre desconsiderarea cetățeanului și în final a ființei umane, în favoarea unor pârghii de putere îndreptate constant împotriva sa. Din acest punct de vedere atât sistemul judiciar și de ordine publică cât și cel administrativ sunt grav bolnave.

Pentru că majoritatea instrumentelor de forță ale statului au ca prioritate urmărirea persoanelor incomode în special privind riscul de criminalitate cu gulerele albe și nu pentru apărarea siguranței persoanelor față de riscul criminalității violente și traficului de persoane, s-a ajuns la situația ca Alexandra să își fi pierdut viața cu zile. Aceasta este consecința statului care ne supravegează dar nu ne ocrotește!

CITESTE SI: FOTO / Oameni în stradă și la Cluj. Pe zona pietonală au scris #112 și #19 ore

A. Din datele deținute fac cateva precizări factuale cu privire la cele petrecute în sistemul nostru public în acest caz:

Sistemul de localizare a persoanei apelante aflată în situație critică este reglementat dar mai ales calibrat și gestionat deficitar raportat la scopul dat de lege acestui sistem. În România există mecanisme foarte performante de localizare a persoanelor, care sunt utilizate în concret, și care în acest caz nu au fost folosite, deși legea permitea fără dubiu utilizarea lor. Deși nu pot să dau mai multe date nedestinate publicității, în cazul unui smartphone ca al victimei el este detectabil prin tehnologia deținută de autoritățile statului chiar și când este deconectat de la rețele

Procurorul de caz a încadrat greșit cauza având în vedere elementele care se degajau din conținutul convorbirilor înregistrate în sistemul 112. Și aici nu mă refer la întârziata schimbare a încadrării de la dispariție la sechestrare de pesoane (infracțiunea de lipsire de libertate) ci la infracțiuni mai grave care indicau criminologic risc iminent pentru viața victimei.

Poliția a acționat indolent și incompetentent și pe baza unor proceduri operative care erau ineficiente deși erau la dispoziție alte tehnici operative și mijloace care nu au fost realizate.

În legislația românească există prevederi care permit intrarea la orice oră în orice locație, inclusiv domiciliu, atunci cand sunt infracțiuni în desfășurare și care pun în pericol viața și integritate fizică a persoanelor. Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul de procedură dispune clar posibilitatea organului de ordine publică de a intra în imobil în cazul infracțiunilor flagrante.

Rețele informative nu au fost utilizate deși, în modalitatea lor de funcționare au fost destructurate și în mare parte transferate serviciilor de informații ele fiind folosite constant pentru supravegerea persoanelor incomode, în acest caz rețeaua poliției nu a fost utilizată, pentru culegearea de date privind potențiala locație așa cum a fost descrisă de victimă

În derularea procedurilor au fost nesocotite prevederi legale în gestionarea sarcinilor ce le revin atât lucrătorilor de poliție cât și în cazul unor magistrați, raportat la interpretarea și aplicarea cadrului legal la circumstanțele concrete și la aplicarea în fapt a principiului responsabilității prevăzut în cadrul de reglementare a celor două profesii. Nu mă antepronunț neavând oricum competența de sancționare pentru niciuna dintre categorii, însă se vor da date dacă se va tinde spre mușamalizări.

CITESTE SI: Poliţiştii din Caracal ar fi aşteptat dimineaţa să intervină, deşi ştiau de noaptea locaţia unde era Alexandra.  Principalul suspect era deja vizat de un dosar privind dispariţia unei fete

B. Date fiind aceste elemente, dar nu numai, fac următoarele apeluri la autoritățile publice care trebuie să fie în serviciul public dar și la exponenții profesiilor:

Prezentarea unui raport public al Inspectoratului General al Poliției Române care să radiografieze modul de operare în acest caz, disfuncțiile, tehnicele investigative similare ale altor poliții partenere care nu au fost utilizate și mai ales a unui plan măsurabil și evaluabil de măsuri pentru actualizarea procedurilor operative.

Investigarea responsabilităților individuale și culpabilităților legale ale procurorului de caz, polițiștilor și factorilor de răspunedere de la Serviciul național de urgență 112 și stabilirea unor sanțiuni care să descurajeze pe viitor neasumarea răspunderii profesionale de natură a afecta siguranța persoanelor drepturile și libertățile lor fundamentale, până la nivel de răspundere penală individuală. Disimularea răspunderii pentru modul în care sistemul de ordine publică nu si-a îndeplinit obligațiile legale nu poate să fie o opțiune legitimă, dacă sunt și alte persoane responsabile trebuie toate să răspundă în fața legii, nu să se paseze răspunderea pentru ca în final să nu răspundă nimeni sau aproape nimeni.

În acest sens fac apel la secțiile Consiliului Superior al Magistraturii să trateze cu maxim respect pentru opinia publică măcar acest caz, dacă Inspecția Judiciară va identifica culpabilități individuale sau dacă acestea nu fac obiectul competenței Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Anchetarea de urgență a sumelor uriașe utilizate pentru dotarea Serviciului de Telecomunicații Speciale care în descrierea obiectivelor de investiții și în documentațiile de achiziție au prevăzut parametri care acum nu sunt dovediți ca eficacitate, pentru a se determina dacă sistemele achiziționate nu respectă cerințele fie dacă documentația de achiziție nu a respectat obiectivele de investiții asumate prin documentația de aprobare a cheltuielilor.

Modificarea cadrului normativ prin Ordonanța de Urgență în sensul trecerii Serviciului de Telecomunicații Speciale în subordinea Ministerului Comunicațiilor sau al Ministerului de Interne pentru asigurarea principiului celor 3C (unitate de Coordonare, Comandă și Control), așa cum mai sunt și alte structuri din sistemul național de siguranță în subordinea executivului (exceptate fiind doar cele două structuri clasice de informații ale statului român care trebuie să rămână autonome sub coordonarea Președintelui). Așa cum s-a demonstrat în acest caz principiul interoperabilității și coordonării fiind mult mai important pentru cetățeni și societate în ansamblu decât centrii de putere.

Este important pentru reprezentanții profesiilor să trateze cu decență și adevăr problemele din sistem și nu să se solidarizeze cu incompetența, indolența și neglijența criminale dacă doresc să prezerve respectul societății pentru aceste profesii. În acest sens, le solicit să nu mai sfideze opinia publică și victimele unor asemenea tragedii susținând că nu au avut cadru legal. Există cadru legal pentru pătrunderea fără mandat în cazul infracțiunilor flagrante și pentru a lua toate măsurile pentru protecția vieții și integrității fizice a persoanelor: Art. 23 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituția României, coroborate cu Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul procedură penală dar și alte acte normative care completează cadrul de reglementare.

Solicit celor care se dedau la manipulare, minciună și activism politico-securistic să nu se folosească de această dramă a Alexandrei pentru a solicita modificări legislative care să mute din nou accentul pe manevre de supraveghere a populației de pe mecanismele deja existente în legislație de apărare a vieții și integrității persoanelor și care nu au fost aplicate.

Solicit celor care pretind statute de superioritate să nu mai atace SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) ca să blocheze singurul instrument pentru tragerea la răspundere a celor din magistratură care nu respectă legea în activitatea lor, cu urmări deosebit de grave.

Fac apel la unii dintre formatorii de opinie din justiție care au mințit pentru acoperirea incompetenței că nu a existat cadru legal de acțiune, ca măcar în fața acestei drame să dovedească decență și cumpatare, ca să nu se plaseseze în dilema de a alege între grija de carieră politico-judiciară și viața unui om.

Doar ca o aducere aminte trebuie să menționez și de cazul de la Vaslui în care cei 6 autori ai unei infracțiuni de viol în grup, cu circumstanțe deosebit de grave erau cercetați în stare de libertate, sau faptul că România care cheltuiește sume uriașe cu sistemul de informații, ordine publică și justiție a fost pusă oficial pe lista “neagră” a traficului de persoane. Acesta este sistemul pentru care societatea trebuie să aibe minima toleranță și împotriva căruia este atât de revoltată.

Statul Român trebuie să înceteze să mai fie un adversar al cetățenului ci un slujitor al său, profesiile din magistratură, administrație și ordine publică trebuie în fața unor asemenea evidențe să revină la respectul pentru valorile ființei umane și să îi trateze cu abnegație pe cetățeni și contribuabilii veniturilor lor”.