Este România o țară balcanică? Aceasta este una din întrebările la care răspunsul venit din partea românilor este de multe ori negativ sau este acceptat cu cu o oarecare jenă.

Multora dintre noi ne place să susținem că facem parte din Europa Centrală, nu din peninsula Balcanică sau Europa de Est. Părerea mea este că noi românii și România este o țară balcanică, iar aceasta nu este ceva negativ, ba din contră.

Dacă este să comparăm țara noastră cu toate statele din Balcani, situate exclusiv în Europa, vedem că suntem cel mai mare popor din această zonă, avem cel mai mare Produs Intern Brut, și un mare potențial de lider în zonă.

România și românii au o imagine destul de bună în majoritatea statelor balcanice, suntem chiar simpatizați ( spun asta din experiență proprie), statul român nu are probleme teritoriale cu nici un stat de aici și relațiile politice sunt bune cu toate țăile din zonă, exceptând Kosovo care nu este recunoscut de România. De asemenea populațiile vorbitoare de dialecte românești (aromâni, istroromâni, meglenoromâni) pot fi o punte de legătură și influență, utilă României în dezvoltarea unor eventuale strategii de cooperare culturală și economică cu statele din zonă.

Așadar putem observa că din punct de vedere geopolitic avem o șansă să dezvoltăm inițiative de cooperare multilaterală și bilaterală cu statele balcanice. Vedem că dintre statele balcanice România, Bulgaria, Grecia, Slovenia și Croația sunt membre ale Uniunii Europene. Pornind de la acest fapt, guvernul României, împreună cu guvernele celorlate state balcanice aflate în UE, poate iniția o strategie de promovare și lobby în cadrul Uniunii pentru grăbirea procesului de aderare a celorlalte state din Balcani în interiorul UE tocmai datorită caracteristicilor și legăturilor culturale și politice care ne legă de Balcani, așadar putem deveni un coordonator al politicii UE în Balcanii de Vest.

Un alt teren pe care poate România șarja este acela politico-economic, în care țara noastră are potențialul, datorită anvergurii economice, să atragă și alte state din Balcani în acorduri de cooperare economică și politică regională, iar un bun exempu de urmat poate fi inițiativa Grupului de la Vișegrad (Polonia,Ungaria, Cehia, Slovacia).

Însă pentru ca aceste idei să poată fi puse în practică, românii și guvernul României nu mai trebuie să încece să se dezică total de apartenența la zona Balcanică, ba din contră, această zonă trebuie privită ca zona cea mai favorbailă pentru sporirea influenței României în plan extern din punct de vedere economic, politic și cultural. Trebuie să vedem Peninsula Balcanică ca și zona de legătură între UE și Orientul Apropiat, nu ca o graniță sau un front religios, ideologic sau geopolitic.